POPASUL TURISTIC LAINICI

---

MÂNĂSTIRI DIN DEFILEU: VIŞINA

 

 

 

Ř       1. VIAŢA RELIGIOASĂ ÎN DEFILEUL JIULUI

Ř       2. ORTODOXIA DUPA MAREA SCHISMA

Ř       3. MÂNĂSTIREA VIŞINA

Ř       4. MÂNĂSTIREA LAINICI

Ř       5. DOCUMENTE

 

Notă. Informaţiile de aici sunt aflate sub copyright. Citaţi autorul (vezi mai jos) pentru orice fragment folosit!

 

Rolul bisericilor construite de

 Sfântul Nicodim de la Tismana în Ţara Românească

 

(Reluare de la pagina „Viaţa religioasă în defileul Jiului”)

 

            Bisericile Vişina şi Lainici fac parte din salba de lăcaşuri creştin ortodoxe implantate de ceata de călugări a Sfântului Nicodim de la Tismana aşa cum ucenicii sfântului au mers chiar şi mai departe până în Valea Oltului. Era normal ca la porunca voievozilor Vladislav Vodă (1364-1377), Radu Vodă (1377-1383), Dan I Vodă (1383-1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418) toţi din neamul basarabilor, cuviosul Nicodim să întărească cu biserici şi mânăstiri pasurile şi trecătorile dintre Ţara Românească şi regatul maghiar pentru a stăvili prozelitismul catolic exact în punctele nevralgice ale Carpaţilor.

            Fusese de ajuns că misionarii catolici se infiltraseră pe la trecătorile Carpaţilor de Curbură şi înfiinţaseră la Milcov o mitropolie catolică. Deşi aceasta nu şi-a ajuns scopul, din cauza românilor care vorbeau o altă limbă şi dădeau cele bisericeşti preoţilor ortodocşi şi nu celor catolici, voievozii basarabi  doreau totuşi fortificarea tuturor punctelor cheie de la Poalele Carpaţilor. Aşa au fost construite sau întărite lăcaşurile de cult Tismana, pentru Pasul Cerna-Jiu, Vişina pentru Pasul Vâlcan, Cozia şi Cotmeana pentru Defileul Oltului.

            În privinţa bisericii Lainicilor aceasta a fost din vremea lui Mircea cel Bătrân şi câteva secole mai  încoace, biserică de lemn a unui schit. (A se vedea pagina Mănăstirea Lainici)

            După anul 1880 - când Pasul Vâlcan devine cale de comunicaţie secundară în favoarea şoselei celei noi construită în Defileul Jiului - rolurile lăcaşelor religioase de la Vişina şi Lainici se inversează definitiv şi ele. Aceasta a avut loc totuşi treptat, după ce Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici în 1680 şi întăreşte lăcaşul de cult, extinzându-i domeniile prin moşiile donate de boieri.

 

Cert este că vechea biserică Vişina, acum în ruină, stă mărturie a celor afirmate mai sus, însăşi cărămizile din zid fiind un prototip sârbesc - la fel cu cele de la Tismana - de unde probabil că, unele, au şi fost aduse. Interesant este că ele nu sunt prototip roman deci nu au fost aduse de la Castrul Roman de la Vârtop, ceea ce ne face să tragem concluzia că în evul mediu relicvele istorice erau respectate şi păstrate. Spre deosebire de vremurile actuale, pe atunci, dacă nu din respect, barem din credinţa că e păcat, sau din teama de blesteme, nimeni nu îndrăznea să-şi însuşească un bun care nu-i aparţinea.

Din imagine se observă că meşterii sârbi din secolul al XIV-lea erau mai meticuloşi ca romanii care aveau alt gând, de cucerire a Sarmisegetuzei. Călugării sârbii nu făceau o construcţie provizorie ci una trainică pentru noua Ţară Românească: cărămida era arsă bine iar zidul foarte solid aşezat, cu piatră cioplită.

 

Consideraţii de Nicolae N. Tomoniu pentru ediţia a doua a volumului, în pregătire, „Sfântul Nicodim de la Tismana”,

 

 

 

MÂNĂSTIREA VIŞINA

           

 

Mănăstirea Vişina face parte din mănăstirile şi bisericile aflate de-a lungul defileului Jiului.

Dintre aceste lăcaşe de cult, Mânăstirea Lainici este liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal şi face parte, jurisdicţional, din Arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare mânăstire de călugări din această eparhie.

În marea Sa milă faţă de poporul român, Dumnezeu l-a trimis în secolul al XIV-lea în Ţara Românească pe Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, pentru a da un suflu nou Bisericii, a o reînvia şi a o organiza.

Cu sprijinul nemijlocit al domnitorilor Ţării Româneşti, Vladislav Vodă (1364-1377), Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418), Sfântul Nicodim a ctitorit o mulţime de mânăstiri de la poalele Carpaţilor, ce au constituit adevăraţi piloni de susţinere ai Ortodoxiei şi românismului în faţa prozelitismului catolic de după Marea Schismă.

Începând cu cruciadele, în secolul al XIII-lea, invazia de catolicizare a Ardealului de către Biserica Catolică se afla în plin avânt.

Marele apărător al ortodoxiei noastre a fost Sfântul Nicodim de la Tismana, duhovnicul voievodului Mircea cel Bătrân amândoi realizând acum şase secole un vis de libertate al locuitorilor Ţării Româneşti: Biserica Ortodoxă Română neatârnată, independentă de Bizanţ. Este pentru prima dată când nu mai sunt numiţi de la Constantinopol, mitropoliţi greci care conduceau de departe, din ţara lor, Mitropolia Română. 

Cronica rimată de la Mânăstirea Prislop arată că Sfântul Nicodim s-a aşezat într-o peşteră pe Valea Jiului, la Surduc, deci lângă Mânăstirea Lainici şi a ctitorit Vişina. Istoricul I. Donat este cel care, în lucrarea „Fundaţiile religioase ale Olteniei” a emis ipoteza că Mânăstirea Vişina a fost ctitorită de Nicodim.

Documentul din 14 decembrie 1514 semnat de Neagoe Basarab aminteşte de primul egumen cunoscut al Mânăstirii, Grigorie.

Reconstrucţia Mânăstirii, aşezată pe malul drept al Jiului la intrarea din Gorj în defileu, a început după anul 1990, sub strădania stareţului Melchisedec Suparschi. Hramul Mânăstirii este la Sfânta Treime.



- Extrase din volumul, Nicolae N. Tomoniu „Sfântul Nicodim de la Tismana”, exceptând paragraful maro scris de acelaşi autor, în mod special, pentru site-ul www.lainici.ro 

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. . Nicolae N. Tomoniu„Sfântul Nicodim de la Tismana

 

 

 

2. http://www.tismana.ro/manastirea/start.htm

 

Notă. Informaţiile cuprinse în această pagină aparţin unor situri sau cărţi ale d-lui prof. Nicolae N. Tomoniu care sunt aflate sub copyright, vezi biliografia, 1 şi 2.

Indiferent de mijlocul mass-media unde a apărut articolul, orice imagine sau text  extrasă de pe această pagină trebuie incluse în bibliografie sau însoţită de o notă de subsol precizând autorul şi sursa mass-media, pagină web sau tipărită.

In privinţa imaginilor şi textelor de pe celelalte pagini ale sitului ele pot fi copiate pentru uz mass-media doar cu acordul patronilor Popasului Turistic Lainici si al Fundaţiei Tismana.

* Prima pagină * SUMAR

 

 

Împărţiţi pagina cu prietenii:

 

 

 

Ř       1. VIAŢA RELIGIOASĂ ÎN DEFILEUL JIULUI

Ř       2. ORTODOXIA DUPA MAREA SCHISMA

Ř       3. MÂNĂSTIREA VIŞINA

Ř       4. MÂNĂSTIREA LAINICI

Ř       5. DOCUMENTE

 

 

---

 

Contact Popasul Turistic Lainici

 

© Copyright www.lainici.ro – 2011